Solidaritate tiganeasca

Tiganii spun ca sunt solidari cu Istvan Haller, membru al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Acesta este in greva foamei inca din 2 octombrie si cere alocarea sumei ramase necheltuita din proiectul Hadareni pentru reconstructia caselor si crearea de locuri de munca pentru victime, cu promisiunea ferma ca aceste fonduri nu vor fi blocate si vor putea fi folosite pana la mijlocul anului viitor in realizarea completa a proiectului. Mai cere prim-ministrului si bugetarea unui fond pentru cele doua  proiecte din comuna Plaiesii de Jos, unde exista o mare comunitate de tigani, fond care sa fie de 4 ori mai mare decat cel pentru Hadareni.

Pe cele trei pancarte pe care romii adunati in fata Prefecturii Timis le tin in maini sta scris "Solidaritate cu domnul Istvan Haller! Dreptate, justitie, respect! si Dreptate pentru Hadareni 1993-2008!

Conflictul de la Hadareni a izbucnit in seara zilei de 20 septembrie 1993, printr-o altercatie intre trei tigani, Gligor Ghetan si fratii Lacatus Rapa Lupian si Lacatus Aurel Pardailian. Conflictul spontan dintre cei trei a atras mai multe persoane, atat romani, cat si romi. La un moment dat, Lacatus Rapa Lupian l-a lovit cu un cutit in piept pe Craciun Chetan, care a decedat la scurt timp. Politia din localitate a incercat sa intervina, insa fratii Lacatus au refuzat sa se predea autoritatilor. Ei s-au ascuns intr-o locuinta din localitate si au amenintat ca vor ucide cateva persoane daca nu sunt lasati in pace.

Localnicii s-au adunat in jurul casei in care s-au ascuns cei doi, iar cateva persoane au inceput sa arunce cu pietre pentru a-i determina sa iasa si sa se predea. Doua persoane din multime au aprins o bucata de hartie si au aruncat-o in interiorul casei, care a inceput sa arda, iar Lacatus Rapa Lupian a iesit. Oamenii adunati in jurul casei au inceput sa-l loveasca pe acesta, conflictul amplificandu-se. In urma conflictului dintre romani si etnicii romi, din seara zilei de 20 septembrie 1993, de la Hadareni, patru persoane au murit, 14 locuinte au fost incendiate, iar alte patru au fost distruse partial.
 
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat hotararea privitoare la sapte dintre cei 25 de reclamanti in cauza "Moldovan si altii impotriva Romaniei", care priveste evenimentele din localitatea Hadareni, judetul Mures, petrecute la 20 septembrie 1993, cand locuintele a 13 familii de romi au fost incendiate, in data de 12 iulie. Astfel, CEDO a constatat incalcarea art. 3 (interzicerea torturii si a tratamentelor inumane si degradante), art. 6 alin. 1 (dreptul la un proces echitabil intr-un termen rezonabil), art. 8 (dreptul la respectarea vietii private si de familie) si 14 (interzicerea discriminarii) coroborat cu art. 6 si 8 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, Curtea a respins capatul de cerere, intemeiat pe art. 6 alin. 1 din Conventie, potrivit caruia lipsa unei anchete eficiente care sa conduca la inculparea si condamnarea tuturor celor vinovati i-a privat pe reclamanti de dreptul de a formula o actiune civila in despagubiri impotriva statului. In aceste conditii, reclamantilor le-au fost acordate sume cuprinse intre 11.000 si 95.000 euro cu titlu de daune materiale si morale.Angajamentele Guvernului Curtea Europeana a Drepturilor Omului pronuntase in data de 5 iulie o hotarare partiala prin care confirma intelegerea amiabila intervenita in cauza Moldovan si Rostas impotriva Romaniei. In aceasta ordine de idei, Curtea retinuse ca Guvernul si 18 dintre cei 25 de reclamanti au convenit sa stinga litigiul pe cale amiabila. In aceste conditii, Curtea a decis scoaterea de pe rol a cauzei cu privire la acestia, apreciind ca angajamentele asumate de parti reprezinta o solutionare justa a cauzei, in conformitate cu standardele CEDO.

Concret, Guvernul s-a angajat sa plateasca celor 18 reclamanti sume cuprinse intre 11.000 si 23.000 euro cu titlu de despagubiri materiale si morale.De asemenea, Executivul s-a angajat sa initieze sau sa continue aplicarea unor masuri menite sa previna aparitia unor situatii similare in viitor, cuprinse in Strategia guvernamentala pentru imbunatatirea situatiei romilor din 2001. Printre acestea se numara imbunatatirea programelor educationale pentru prevenirea si combaterea discriminarii romilor, stimularea participarii romilor la viata economica, sociala, culturala si politica, respectiv identificarea, prevenirea si solutionarea conflictelor de natura sa genereze violente familiale, comunitare sau interetnice. In schimb, reclamantii s-au angajat sa renunte la orice pretentii fata de statul roman.