Durata de viata a plantelor de gradina

Specii vegetale efemere

Viata cea mai scurta apartine plantelor ce fac parte din aceasta categorie, cum sunt algele, fungii, plantele acvatice. Caracteristica lor consta in faptul ca isi desfasoara intreg ciclul biologic intr-un interval extrem  de surt, doar de cateva saptamani, dupa care mor.

Este interesant de amintit de bogatia plantelor rare si foarte rare din rezervatia naturala („rezervatia dunelor marine”, 600 mp) de la Agigea. Este vorba de un fenomen miraculos, unic in lume, al aparitiei in fiecare primavara a plantelor efemeroide. Perioada lor de viata se reduce la o singura saptamana, fiind urmate de plantele efemere, iubitoare de caldura. Aparitie lor timpurie se explica prin faptul ca aceste plante se grabesc sa rasara inaitea vegetatiei mai inalte, pentru a avea acces la lumina si caldura solara.

Daca vorbim de plantele de gradina, putem vorbi de plante anuale, bianuale si perene, fiecare cu specificul propriu de viata. Astfel:

● Plante anuale

Au o durata de viata de un an. Mai exact, dupa ce au inflorit si au produs fructe, se sting. Deci, isi incheie ciclul de viata odata cu anul calendaristic. Aceste specii de plante de gradina se subdivid ulterior in doua categorii, ce infloresc in perioade diferite: cele de primavara, care sunt semanate la inceputul primaverii, infloresc la inceputul sezonului cald si mor la venirea sezonului rece; cele de toamna, ce se planteaza spre sfarsitul verii, infloresc pana la sfarsitul iernii.

Inainte ca aceste specii de gradina sa fie plantate, trebuie pregatit terenul: cu ajutorul unui harlet sau unei greble pamantul se faramiteaza, se aplica ingrasamantul si apoi se sapa mici gropi unde se vor pozitiona plantele. Se uda apoi terenul in mod constant.

Unele exemple de plante de gradina anuale: verbina, petunia, panselutele, calendula, aster, carciumarese, regina noptii, fuchsia, caltunasii, craitele, galbenelele, gura-leului, zorelele, garofitele...

● Plante bianuale

Plantele anuale trec prin doua perioade de vegetatie. Se intalnesc mai des in randul plantelor ierboase si in randul legumelor cultivate in gradina, cum ar fi gulia si varza: in primul an de existenta nu fructifica, dezvoltand doar organe vegetative capabile sa realizeze fotosinteza.

In acest prim an, acumuleaza mari cantitati de substante organice.  In cel de al doilea an, aceste plante fac flori si apoi seminte, frunzele lor fiind mai putin importante ca dezvoltare. Unora dintre ele le prieste sa stea sub zapada, altora nu, fiind mai sensibile. Acestea din urma se vor cultiva in sere, fiind considerate plante de apartament. Spre exemplu, Calceolaria (papuceii de catifea) este o planta perena de interior, foarte apreciata.

Plantele bianuale ce rezista la frig stau foarte bine sub zapada, aceasta oferindu-le scut termic impotriva gerului. In plus, zapada le frunizeaza si anumite substante nutritive, fiind considerata o adevarata sursa de ingrasamant.

Unele dintre plantele bianuale sunt de fapt perene, dar se intampla sa „imbatraneasca” mai devreme, dupa doar doi ani de vegetatie: isi pierd coloritul, se micsoreaza, isi perd vigoarea.

● Plante perene

Sunt acel gen de plante cultivate in aer liber sau in sere care, spre diferenta de cele anuale si bianuale, continua sa traiasca pentru mai multi ani si dupa ce si-au piedut florile. Desi sunt clasificate printre perene, sunt de mentionat totusi ca plante anuale si cele perene ale caror radacini traiesc un anumit numar de ani, in timp ce tulpinile lor se regenereaza anual. Cum este cazul hortensiei si cyclamei.

In general, toamna, partea superioara a plantei (frunzele, tulpinile si ramurile, florile) se ofileste si moare, in timp ce partea inferioara, adica radacinile, continua sa traiasca in pamant si pe perioada ienilor. Primavara, radacinile dau alte frunze.

Printre plantele perene se inscriu si plantele ce cresc din bulbi. Unii bulbi ramand an de an in pamant si pe timpu iernii, cum sunt cei de  ghiocel sau de narcisa. Cu toate ca sunt considerati apartinand unor plante perene, unii bulbi trebuie scosi din pamant pe perioada iernii si depozitati in intrior, la intuneric, pentru ca in primavara viitoare sa fie replantati: spre exemplu, bulbii de dalii, de gladiole, de cana, de begonii, de lalele...

Perioada vitala a unei perene nu este la fel pentru toate tipurile de plante: inainte de toate, poate sa varieze in functie de clima si de metoda de cultivare, dar mai ales variaza in functie de specie. Spre exemplu, Lupinus traieste in jur de 6 ani, in timp ce trandafirul poate trai cateva decenii. Copacii cu trunchiul inalt pot trai si milenii, cum ar fi celebrul sequoia.

In ceea ce priveste plantele de gradina perene, spre deosebire de cele anuale, garanteaza gradinii un colorit permanent mai ales in timpul iernii si al toamnei si o uimitoare inflorescenta in timpul primaverii si verii.

In general, acest gen de plante nu au nevoie de ingrijiri speciale: se planteaza in timpul iernii, imbogatind terenul unde vor fi pozitionate cu ingrasamant. Apoi, plantele perene au avantajul ca nu trebuie replantate in fiecare an: se dezvolta si dau nastere la flori an de an, fara sa mai fie nevoie de rasaduri sau seminte.

Plantele de gradna din acest tip pot fi raspandite prin simpla separare si plantare intr-o alta zona a gradinii. in general, aceasta operatiune de propagare se face in lunile martie sau septembrie.

Iata cateva exemple de plante perene de gradina: hortensia, gerania, jerbera, crizantema, cercelusii, tufanica…

Fii reporter www.agenda.ro! Ai fotografiat sau ai filmat ceva iesit din comun? Trimite pozele si filmele la portal@agenda.ro