Unde si de ce continua europenii sa ne tranteasca usa in nas

La finalul saptamanii trecute, ministrul de interne, Vasile Blaga, afirma ca Romania este, in sfarsit, pregatita sa adere la Spatiul Schengen. Masura care se va traduce, in mare, printr-o libertate sporita de miscare a persoanelor si a marfurilor, prin eliminarea controalelor vamale la granitele cu Ungaria si Bulgaria, incepand cu data preconizata, 27 martie 2011. Ne vom alatura, astfel, restului de 22 de state membre UE care beneficiaza de ani buni de pe urma Tratatului Schengen. (Alte tari nesemnatare sunt Cipru, din cauza conflictelor etnice, Bulgaria, Marea Britanie si Irlanda, ultimele doua refuzand sa adere).

Unul dintre cei mai activi sustinatori ai integrarii Romaniei in spatiul Schengen este Austria. Acelasi stat care, cot la cot cu Germania, ne pune cele mai mari piedici in patrunderea pe piata locala a muncii. Justificarea o stim pe de rost: situate in relativa apropiere a Romaniei si Bulgariei, cele doua tari se simt amenintate de un aflux masiv de lucratori de pe aceste piete, cu atat mai mult in conditiile economice actuale. in plus, spune Lucian Rosenfeld, purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, „unul dintre argumentele principale invocate de statele membre care au decis prelungirea restrictiilor pentru lucratorii romani si bulgari nu a fost unul economic, ci de natura sociala, legat de suprasolicitarea serviciilor publice (educatie, sanatate, asistenta sociala, locuinte), de numarul tot mai mare de cetateni din alte state, in detrimentul general al societatilor de destinatie“. Totusi, adauga el, „evaluarile premergatoare aderarii la UE privind riscul unui aflux de cetateni romani care ar fi mers la munca in alte state membre nu s-au confirmat. Au fost astfel contrazise temerile initiale ale acestora“.

De altfel, un studiu realizat de Institutul German pentru Cercetare Economica in a doua jumatate a anului trecut observa ca decizia celui mai mare stat european de a ingradi la maximum accesul tarilor din ultimul val de aderare a fost gresita, „Germania ratand ocazia de a profita de forta de munca est-europeana“, care s-ar fi dovedit, pe alocuri, mult mai profesionista decat personalul local, dupa cum a demonstrat experienta statelor cu politici mai ingaduitoare.

Discriminare si exploatare

Singura tara care le face concurenta Austriei si Germaniei in privinta reticentei la adresa angajatilor romani este Marea Britanie. Acest stat permite accesul anual a maximum 24.550 de lucratori romani si bulgari, insa doar la „munca de jos“. Motivatia guvernului londonez pare totusi bine intemeiata: Regatul Unit a fost singurul membru al UE care a permis accesul nerestrictionat al cetatenilor din statele care au aderat in valul din 2004. Cateva sute de mii de emigranti au navalit de atunci pe piata britanica in doar cateva luni, asa incat autoritatile au vrut sa evite repetarea acelei greseli in cazul Romaniei si Bulgariei.

Indiferent de motivele invocate de statele care continua sa ne tina in carantina, „o piata a muncii inchisa pentru cetatenii romani si bulgari reprezinta o masura fatis discriminatorie, nociva pentru toti factorii implicati. Companiile din aceste state ar putea profita de pe urma salariilor mici pe care le pretind muncitorii est-europeni. in ceea ce-i priveste, cei care au emigrat in numar mare in perioada de boom economic si au ramas acum fara loc de munca nu se prea intorc in statele de origine, ci raman oricum in Occident, unde sunt nevoiti sa lucreze la negru si sunt, adeseori, exploatati“, spune Gerlof Roubos, directorul Asociatiei Internationale a Specialistilor in Angajare.

In afara de piata muncii, romanii se bucura de majoritatea drepturilor care decurg din aderarea la UE. Exceptii mai sunt, insa. intre acestea, interdictia impusa de Germania companiilor romanesti si bulgaresti de a face operatiuni de cabotaj (transport rutier efectuat intre doua puncte de incarcare-descarcare aflate pe teritoriul aceluiasi stat), explicand ca prezenta firmelor est-europene a determinat companiile germane sa scada drastic tarifele, daunand astfel pietei locale a transporturilor.

8 state membre UE refuza in continuare sa recunoasca pe deplin diplomele emise de universitatile romanesti, impunand absolventilor teste in vederea echivalarii acestora, dar si o serie de calificari suplimentare.

Fii reporter www.agenda.ro! Ai fotografiat sau ai filmat ceva iesit din comun? Trimite pozele si filmele la portal@agenda.ro