In primul an de criza, aproape 300.000 de romani, adica mai mult de 2% din populatia activa, au parasit tara. Majoritatea pentru contracte temporare de munca, ce pot fi, insa, primul pas spre plecarea definitiva.
Cei care isi cauta o slujba cat mai bine platita, urmand sa se intoarca acasa la finalul contractului, s-au orientat, anul trecut, spre Marea Britanie, Germania si in Italia (circa 45.000 de persoane fiecare) si Franta (cam 35.000 de plecari). In cazul celor care renunta definitiv la Romania, clasamentul destinatiilor pe 2009 a fost dominat zdravan de Canada, Germania si SUA. Insa, comparativ cu 2008, Spania a inregistrat o crestere de 130%, iar Marea Britanie si fostele ei colonii de la antipozi, de peste 50%. Iar apetitul pentru Australia si Noua Zeelanda ar putea creste puternic si anul acesta, avand in vedere recenta relaxare a conditiilor de emigrare in cele doua state. Noile reguli ar putea sa-i faca pe tot mai multi romani sa renunte la destinatiile traditionale (Europa de Vest si America de Nord) in favoarea celor din emisfera sudica. in plus, pentru cei care isi doresc o viata linistita, intr-o clima blanda, insulele din Caraibe devin o optiune din ce in ce mai tentanta.
Imediat dupa ‚89, sute de mii de romani au luat granitele cu asalt. Dupa 20 de ani, un nou val de emigratie: oameni cu studii si experienta profesionala decid sa nu se mai iroseasca in Romania. Destinatia? De la de-acum clasicele tinte Canada si Australia la insulele din Marea Caraibelor.
Peste 45% din australieni sunt nascuti in afara tarii sau au un parinte strain. Pondere uriasa, dar explicabila, atata vreme cat procedurile de imigrare sunt destul de permisive. Astfel, in caz ca nu aveti o ruda stabilita deja in Australia, situatie in care procesul devine aproape o formalitate, trebuie fie sa va fi gasit un loc de munca anterior depunerii actelor de emigrare, fie sa va incadrati intr-una din cele cateva sute de calificari de pe „Lista de ocupatii“ acceptate, revizuita la inceputul acestei luni.
In „Indicele dezvoltarii umane“, raportul Natiunilor Unite care clasifica toate statele lumii in functie de nivel de trai, speranta de viata, alfabetizare si sistem de invatamant, Australia ocupa locul doi. Este firesc, deci, ca se asteapta ca imigrantii in fata carora isi deschide portile sa aiba un anumit profil. Asadar, daca doriti sa va stabiliti definitiv acolo, trebuie sa aveti resurse cat sa va puteti intretine cel putin doi ani, avertizeaza departamentul de imigrari de la Sidney. Iar accesul celor nou-veniti la sistemul australian de asigurari sociale devine posibil tot dupa 104 saptamani.
In Australia, exista peste 14.000 de romani stabiliti in ultimii 20 de ani.
Cheia de la intrare: meseria sau averea
Dupa zeci de ani in care a dus o politica pro-imigrationista agresiva, Canada ramane principala destinatie a „nomazilor“ din intreaga lume. Drept urmare, 58.000 de straini s-au stabilit in Canada in primele trei luni ale lui 2010, cel mai mare aflux de imigranti din ultimii patru ani, cu 22% mai mult decat in acelasi interval din 2007 si cu 14% mai mult decat in 2009. Cei care doresc sa le urmeze exemplul pot afla ca, si aici, criteriile de admitere sunt destul de putin restrictive. Pentru a putea spera la rezidenta in Canada, trebuie sa ai o oferta valabila de job de la unul dintre angajatorii locali sau sa fi lucrat 12 luni pe un post care sa se plieze pe ocupatiile acceptate de biroul canadian de imigrari. Este vorba de zeci de ocupatii: de la cercetatori si medici la bucatari si instalatori. De asemenea, este obligatoriu sa cunosti limba regiunii in care vrei sa te stabilesti. Dupa trei ani de rezidenta, poti deveni cetatean canadian cu drepturi depline. 18.900 de dolari canadieni (circa 14.000 de euro) este suma minima de care trebuie sa dispuna o familie cu doi copii care vrea sa emigreze in Canada
In Noua Zeelanda, din cele peste zece variante de obtinere a vizei, cele mai recomandabile (dupa cum afirma responsabilii biroului national de imigrare) sunt cuprinse in programul „Work to residence“, care vizeaza trei categorii de angajati: cei care si-au gasit un loc de munca in Noua Zeelanda anterior sosirii, cei care au una dintre calificarile pentru care exista deficit pe piata locala a muncii (este vorba de 59 de meserii, majoritatea necesitand studii superioare) si oameni care manifesta un talent recunoscut intr-unul din domeniile artei, culturii si sportului.
In cele mai multe dintre statele preferate de emigrantii romani, costul vietii este mult mai ridicat decat cel de acasa. Asta nu inseamna ca nimanui nu i-a trecut prin cap sa se retraga in Togo sau Vietnam. Ci, mai degraba, ca tarile cu nivel de trai foarte scazut nu ofera aproape nimic in afara de garantia ca poti trai cu o suta de dolari pe luna: nici siguranta, nici servicii medicale. Iar pentru a avea acces la acestea, pretul este mult mai ridicat decat intr-o tara dezvoltata. Nu-i de mirare, deci, ca in editia de anul acesta a „Clasamentului celor mai scumpe orase pentru straini“, publicat de Mercer, pe podium apar, pe langa Tokio, si capitalele Angolei si Ciadului, Luanda si N’Djamena.
In schimb, exista tari mai dezvoltate, mai sigure si mai frumoase ce devin foarte prietenoase cu imigrantii care dovedesc o anumita potenta financiara. In Argentina, de pilda, poti primi dreptul de sedere in cazul in care ai un venit sigur de minimum 400 de euro pe luna, iar in Bahamas, daca ai achizitionat o locuinta in arhipelag (indiferent de valoare, dar cei cu proprietati scumpe sunt favorizati). Tot pentru cei cu bani multi, pe arhipelagul caraibian St. Kitts and Nevis poti primi dreptul de sedere in schimbul unei taxe de 35.000 de dolari si a dovezii ca imigrantul a achizitionat o proprietate de minimum 250.000 de dolari. Iar Republica Dominicana percepe o taxa de 50.000 de dolari pentru permisul de sedere permanenta.
Peste 10.000 de romani au plecat definitiv din tara in 2009, arata datele Institutului National de Statistica, cei mai multi in Canada, Germania si SUA. Dintre acestia, 70% au varste cuprinse intre 20 si 44 de ani, multi avand studii medii si superioare. in acelasi timp, conform unui studiu al tjobs.ro, 260.000 de compatrioti au incheiat contracte de munca in strainatate anul trecut (alte peste 72.000 de plecari la lucru peste hotare avand loc in primul semestru al lui 2010).
Cu alte cuvinte, mai mult de 2% din populatia activa a parasit Romania intr-un singur an.
Numarul emigrantilor romani s-a majorat cu 17% anul trecut. Cresterea e mult mai mare in cazul unor state din vestul Europei si al tarilor de la antipozi.
Destinatii exotice: plusuri si minusuri
CHINA Sunt cautati inginerii, specialistii IT, cei cu experienta in domeniul financiar-bancar, dar si expertii in vanzari si marketing. Cei care stiu foarte bine limba engleza pot deveni profesori. Trebuie stiut ca nivelul de stres si socul cultural poate fi foarte mare: circa 70% din expati se intorc in tarile de origine mai repede decat si-au propus.
ZONA GOLFULUI PERSIC Dezvoltarea economica din ultimele decenii a transformat radical statele din regiune (Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman sau Kuweit). Desi au nevoie de specialisti in multe domenii, autoritatile nu acorda cetatenie strainilor, iar permisele de sedere pe perioada nedeterminata sunt emise in foarte putine cazuri.
JAPONIA Nici Tara Soarelui Rasare nu are o politica tocmai binevoitoare fata de cei care vor sa se stabileasca definitiv in arhipelag, insa, daca cetatenia e aproape imposibil de obtinut, permisul de rezidenta permanenta poate fi emis dupa o sedere de minimum zece ani. Calificarile inalte si cunoasterea limbii engleze sunt obligatorii pentru a obtine un loc de munca decent.
SINGAPORE Oamenii de afaceri si cei care au gasit un loc de munca cu un salariu lunar de minimum 1.000 de euro pot primi relativ usor permisul de sedere permanenta si, dupa cativa ani, chiar si cetatenia. O treime din forta de munca locala este alogena.
Fii reporter www.agenda.ro! Ai fotografiat sau ai filmat ceva iesit din comun? Trimite pozele si filmele la portal@agenda.ro