Europa se afla in fata unei adevarate crize financiare, iar urmatoarele zece zile sunt de importanta cruciala pentru salvarea zonei euro, dupa ce liderii financiari ai guvernelor din uniunea monetara au convenit consolidarea resurselor fondului de stabilitate si au admis ca ar putea fi nevoiti sa apeleze la FMI pentru a evita dezastrul.
"Intram intr-o perioada critica de 10 zile pentru a pune la punct reactia Uniunii Europene la criza", a declarat miercuri comisarul european pentru economie si politica monetara, Olli Rehn, citat de Mediafax. Pentru a evita un dezastru, ministrii Finantelor din zona euro au convenit marti seara asupra detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiara, EFSF, insa nu au putut anticipa volumul resurselor fondului din cauza conditiilor tot mai dificile de pe piete.
Ca situatia nu este deloc roza o demonstreaza si dobanzile imprumuturilor Italiei si Spaniei, care si-au reluat miercuri cresterea, investitorii considerand ca planurile prezentate dupa sedinta de marti a ministrilor sunt insuficiente. Bursele din Europa si Asia si moneda euro au scazut miercuri, dupa ce Standard & Poor's a coborat ratingurile unora dintre cele mai mari banci din lume.
Investitorii fug de pe piata obligatiunilor de stat din zona euro
La distanta de doi ani dupa declansarea crizei datoriilor de stat in Grecia, investitorii fug de pe piata obligatiunilor de stat din zona euro. Bancile europene vand titluri de stat si evita sa imprumute guvernele. "Suntem in fata unei adevarate crize financiare, vorbim despre turbulente generalizate pe pietele financiare", a declarat miercuri, la Singapore, Christian Noyer, guvernatorul bancii centrale a Frantei si membru in Consiliul Guvernatorilor Bancii Centrale Europene.
Ministrii Finantelor din zona euro au adoptat marti seara planuri care vizeaza garantarea a 20-30% din noile emisiuni de obligatiuni ale statelor care au probleme de finantare si crearea unor asa-numite fonduri de co-investitie pentru a atrage investitori straini pe piata obligatiunilor guvernamentale din zona euro. Principalii investitori vizati, fondurile suverane ale marilor economii emergente, precum China, manifesta tot mai multa prudenta in privinta achizitiei de obligatiuni guvernamentale din zona euro.
Situatia poate fi insa redresata, in opinia majoritatii analistilor, printr-o interventie masiva a Bancii Centrale Europene pe piata obligatiunilor de stat din zona euro, similara programelor de "relaxare cantitativa" derulate de bancile centrale din SUA si Marea Britanie.
Posibilitatea unei interventii mai ample a FMI este pusa sub semnul intrebarii de resursele insuficiente ale creditorului de la Washington. Mai multe economii importante care ar putea finanta FMI sunt sceptice in privinta eforturilor anticriza din Europa.
Unele economii importante ezita sa contribuie la zona euro
Ezitante sunt si SUA, Japonia si mai multe tari asiatice, care nu doresc sa-si angajeze resursele proprii in efortul anticriza si care mai vor ca statele de la "periferia" zonei euro sa prezinte masuri mai concrete si mai dure de reforma fiscala si economica. Dobanzile la care se imprumuta Italia au depasit nivelurile la care Grecia, Irlanda si Portugalia s-au simtit fortate sa ceara ajutor de la Comisia Europeana si FMI.
Citeste si: Merkel: Europa se afla intr-o criza foarte grava