Boboteaza si Sfantul Ioan: traditii si credinte la romani l VIDEO

In biserici se savarseste slujba de sfintire a agheasmei mari

Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului.

In ziua de 6 ianuarie, in biserici se savarseste slujba de sfintire a agheasmei mari. Biserica Ortodoxa Romana ii sfatuieste pe credinciosi sa pastreze agheasma intr-un vas curat si la loc de cinste si sa guste din ea pe nemancate si cu multa cuviinta in zilele de ajunare si de post sau cu ocazia marilor sarbatori, dupa ce vin de la biserica. De asemenea, se obisnuieste ca oamenii sa bea din agheasma mare timp de opt zile consecutiv, din ajunul Bobotezei pana la incheierea Praznicului, adica pana la 13 ianuarie, dupa care apa sfintita se poate lua numai dupa spovedanie.



Cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Fetele mari isi leaga un fir rosu la inelar si isi pun busuioc sub perna

Iordanitul femeilor este un alt obicei. In trecut, in satele din nordul tarii femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau, amenintandu-i cu aruncatul in apa. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

Se spune ca in noaptea de Boboteaza tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc si pun busuioc sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.

Ce se aseaza, potrivit traditiei, pe masa romanilor

De asemenea, potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Astfel, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa. "Chiralesa" provine din neo-greaca si inseamna "Doamne, miluieste!". Exista credinta ca, strigand "Chiralesa", oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie). Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi protejate de boli si a fi fertile.



Credinte la romani: nu se spala rufe si nu se da nimic cu imprumut

Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

La Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

De Sfantul Ioan Botezatorul, in 7 ianuarie, exista un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", intalnit mai ales in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care au acest nume se pune un brad impodobit, iar acestia dau o petrecere cu lautari. Mai mult, in Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau, unde sunt botezati sau purificati.

CITESTE: Craciunul, incarcat de obiceiuri. Cum intampina romanul Nasterea Domnului? l VIDEO