Alegerea si ingrijirea canarilor

Una dintre cele mai indragite calitati ale canarilor este cantecul lor frumos. Masculii canta cel mai bine, si de obicei canta mai bine atunci cand sunt tinuti singuri. Canarii sunt pasari de apartament bune pentru aproape oricine, si reprezinta o atractie deosebita mai ales pentru oamenii mai in varsta.

Canarii inmultiti pentru culoarea lor pot fi impartiti in doua grupe principale: cei cu fond galben sau alb, si cei cu gena rosie, care au fondul de la portocaliu la rosu. Culoarea originala a canarului salbatic contine pigmenti intunecati, negri si maronii, pe un fond galben, iar pentru descrierea unor astfel de pasari se foloseste deseori denumirea de „pigmentati". Pasarile de culori deschise care au numai culorile palide de fond sunt numite lipocrome. Caracteristica numita gena rosie produce doar o coloratie rosie sau roz, daca pasarile sunt hranite cu mancare ce contine pigmenti rosii.

• Lipocromii – Cei mai cunoscuti sunt cei galbeni. Cel mai apreciat canar galben nu are nici un pigment negru, nici chiar pe picioare sau cioc. Canarii albi au pierdut tot pigmentul galben, cu exceptia nervurii penelor de pe aripi si coada. Canarul alb englezesc este o subspecie diferita si nu are deloc galben. Canarii portocalii si rosu-portocalii au o coloratie intensa si uniforma. Cei cu nuante mai deschise sunt numiti „galbeni inchis", „brumati" sau „ivorii".

• Canarii pigmentati au pigmenti fie negri, fie maronii si sunt impartiti in sase subspecii diferite – verzi (pigmenti maronii si negri pe fond galben), albastri (pigmenti maronii si negri pe fond alb), bronz (pigmenti maronii si negri pe fond portocaliu sau rosu-portocaliu), aurii-cafenii (pigmenti maronii pe fond galben), argintii-cafenii (pigmenti maronii-negri pe fond alb), sau portocalii-cafenii (pigmenti maronii pe fond portocaliu). Canarii cu culori mai pale sunt numiti pastelati sau de culoarea opalului.

Subspeciile mozaic sunt cele in care apare lipsa de pigmentare in model. Cand cumparati un canar, cautati o pasare activa si vioaie. Penajul pasarii trebuie sa fie moale si stralucitor, iar ochii sclipitori. Prindeti canarul si tineti-l in palma, ca sa-i pipaiti pieptul. Daca osul pieptului este proeminent, e posibil ca pasarea sa fie prea slaba. Duceti pasarea la ureche si ascultati daca se aud sunete respiratorii ca un clinchet, care ar putea indica existenta unei boli respiratorii.

Hranirea
Exista diete granulate, facute cu granule mici, pentru canari si cintezoi, si ele asigura o nutritie echilibrata. Canarii trebuie sa mai primeasca si cantitati mici de frunze de verdeturi proaspete, cum ar fi frunzele de salatà, de spanac, macris 5i papadie verde. Le mai plac si feliile subtiri de mar, strugurii, pepenii sau varza de Bruxelles. Ouale fierte sau preparatele comerciale cu oua sunt excelente pentru canarii tineri sau cei care se imperecheazà.

Cand canarul tau are o dieta pe baza de seminte, este necesar suplimentul de vitamine. Ideal este ca vitaminele sa fie adaugate in mancarurile moi, cum ar fi ouale sau amestecurile cu paine moale. Vitaminele pot fi puse si in apa, dar vasul sau sticluta cu apa trebuie spalate zilnic, pentru a se impiedica aparitia bacteriilor. Suplimentul de vitamine nu este necesar, daca pasarea primeste o dieta granulata. In trecut, canarilor li se dadeau boabe. Totusi, in ciuda credintei populare, ei nu au nevoie de asa ceva.

Observatie: Pasarile trebuie sa aiba apa proaspata zilnic si pot muri daca apa este pastrata mai mult de 24 de ore.

Colivia
Canarii sunt mici, dar sunt foarte activi si trebuie sa li se ofere suficient spatiu de miscare. Trebuie sa aiba cel putin doua stinghii, destul de departate ca sa poata sari sau zbura intre ele. Marimea coliviei trebuie sa fie de cel putin 150 centimetri patrati.

Baza coliviei ar trebui acoperita cu hartie, ziare. Obisnuieste-te sa te uiti la fecalele pasarii in fiecare zi, cand schimbi hartia. iri cazul in care canarul tau mananca seminte, excrementele ar trebui sa fie niste puncte mici, rotunde si negre (fecalele), cu un punct alb mai mic (urat sau urina solida) in varf. Daca pasarea mananca granule, excrementele ar trebui sa fie putin mai mari si s-ar putea sa contina mai multe culori, de la granule, care au trecut nedigerate prin tractul digestiv.

Ingrijirea
Canarilor le place la nebunie sa faca baie, asa ca pot fi cumparate niste vase de imbaiat mici, care sa intre pe usita unei colivii standard. Aceasta baita poate fi umpluta cu apa calduta. Lasati canarul sa intre in ea cand vrea. De asemenea, se poate pune un vas plat cu apa pe podeaua coliviei. Pentru a mentine un penaj excelent, trebuie sa li se permita sa faca baie de doua ori pe saptàmana.

Taierea aripilor nu se prea practica la canari, caci ei nu sunt scosi in mod regulat din colivie. Daca vreti sa va lasati pasarea sa zboare libera prin casa, asta implica anumite probleme. Accidentele sunt de obicei asociate cu ventilatoarele de tavan, cu caderea pasarii in toalete deschise, in piscine etc.

Ghearele trebuie pastrate la o lungime adecvata, caci si ghearele crescute prea mult pot reprezenta un pericol. Ele pot fi taiate cu foarfeci de unghii, dar avandu-se grija la vena din interiorul unghiei.

Inmultirea
In America de Nord, sezonul de imperechere al canarilor este de obicei primavara (din martie pana in iunie). Canarii se pot inmulti de la varsta de un an.

Marimea clasica a coliviei de imperechere este de aproximativ 60 cm lungime, 35 cm inaltime si 25 cm latime. Ele sunt construite de obicei astfel incat in colivie sa poata fi introdus un perete despailitor, pentru separarea masculului de femela.

La cateva zile dupa imperechere, femelele incep sa depuna oua, de obicei intre patru 5i sase oua. Poate exista o diferenta destul de mare intre cel mai mare si cel mai mic pui din cuibar, si unii pui pot fi pierduti, daca sunt prea mici in comparatie cu fratii lor. Din acest motiv, unii crescatori de canari scot ouale'dupa ce sunt depuse, inlocuindu-le cu oua artificiale. Dupà ce sunt depuse toate, crescatorul poate reintroduce toate ouale in cuib, pentru inceperea perioadei de incubalie, care dureaza 13 zile.

Boli frecvente
• Variola canarilor – O boala virala ce poate fi raspandita de tantari.
• Atoxoplasmoza – Boala parazitara a pasarilor mici (intre doua si noua luni), care afecteaza intestinele si ficatul si are un grad de mortalitate mare.
• Coccidioza – Un microorganism similar, (Isospora canaria), care produce si boli intestinale si diaree.
• Trichomonoza – Protozoare flagelata care infesteaza gusa, producand vomitare, simptome respiratorii si emaciere.
• Toxoplasmoza – O protozoare transmisa de pisici, care poate produce o boala sistemica si orbire, la canari. Nu se cunoaste nici un tratament eficient.
• Psitacoza sau febra papagalilor – aceasta boala poate fi transmisa la oameni. Pasarile trebuie testate, mai ales daca intra in casele unor oameni mai in varsta.
• Capuse – Fata solzoasa si capuse pe picioare. In general boala are ca rezultat aparitia unor excrescente pe picior (capuse alungite).
• Boli de ficat
• Capuse pulmonare sau traheale – Mici capuse ce traiesc in sistemul respirator si produc o iritatie respiratorie si boala.