Primul site românesc dedicat unei colecţii de cutii de chibrituri a fost creat de o timişoreancă
Un exemplu al unei pasiuni şi a unei tenacităţi impresionante care s-a transformat într-un alt hobby

„Dragă prietenă, îţi doresc să ai puterea ca, acum, când filumenia trage să moară, răpusă de brichete şi reclame, să ai puterea să ţii aprinsă în tine flacăra acestui hobby. Ca secretar al Grupării Filumeniştilor din România, ca filumenist cu vechime de patru decenii, mă bucur că ai creat acest site, sincer, foarte reuşit. Se văd aici, în modul în care ai constituit site-ul, inteligenţa şi pasiunea, deopotrivă. Ai făcut ceea ce eu nu reuşesc să fac de mai bine de şapte ani (timpul, banii... şi alte scuze!)“. Este mesajul apreciativ trimis de turdeanul Zamfir Pop pe site-ul www.modoro.ro,  realizat de timişoreanca Dorotea Momir, de profesie... economist. Pe prima pagină a site-ului se află următorul text: „Colecţie de cutii de chibrituri. Majoritatea exemplarelor prezentate sunt apărute exclusiv în România în perioada 1960-1990. Doar câteva exemplare aparţin perioadei 1990-2005“. 
Este interesant faptul că nici măcar în dicţionare mai vechi (de exemplu, Dicţionarul Limbii Române Moderne, din 1958) termeni ca filumenist sau filumenie nu figurează, deşi ei sunt utilizaţi - „Nu ştiu dacă am amintit pe parcurs că sînt (am fost) filatelist. Şi filumenist“. („Născut în ‘02“, 1973, de Saşa Pană). Printre colecţionari se află actorii Silviu Stănculescu şi Eugen Cristea. 
„Cartierul veseliei“
Doamna Dorotea Momir s a născut la Ciacova, unde mama, educatoare, era detaşată cu serviciul, la 24 noiembrie 1955. De la vârsta de 10 ani, după divorţul părinţilor, locuieşte în Timişoara. Iată cum îşi aminteşte dânsa începutul unei pasiuni, devenită în ultimul timp acaparatoare: „Prin jurul anilor 1965, am fost duşi, cu clasa, de doamna învăţătoare la câteva filme româneşti, printre altele şi la «Cartierul veseliei». Foarte curând am descoperit o cutie de chibrituri care avea eticheta cu numele acestui film. Am păstrat-o. Cam tot pe atunci apăruse şi filmul «De-aş fi... Harap Alb!», fiind şi acesta popularizat pe o cutie de chibrituri. Şi pe aceea am găsit-o şi am păstrat-o. Deci pot spune că întâmplător s-a trezit o «chemare» spre această lume fascinantă a cutiilor de chibrituri“. Un hobby care a fost sprijinit de mama sa (cea mai mare contribuţie), o prietenă, fostul soţ (cu exemplare din Ungaria, la începutul anilor ‘90), un fost coleg al soţului, Iosif Velciov, care i-a donat mini-colecţia, un verişor din Ungaria şi filatelistul Gheorghe Strună, care i-a făcut cadou o serie de etichete elveţiene.
Diversitate
Ca şi pentru „sora mai mare“, filatelia, faţă de filumenie multe persoane au încă prejudecăţi (o notă comună - şi pe cutiile de chibrituri apare bourul). Ele se pot însă uşor spulbera, dacă spunem că anumite exponate pot arunca o lumină asupra unor evenimente istorice. Astfel, în colecţia doamnei Momir, la categoria Personalităţi din România se află trei cutii dedicate primului zbor al unui român în Cosmos, Dumitru Prunariu, datate mai 1981, precum şi una cu Ilie Năstase, cu textul: „Finala Cupei Davis 13-15 octombrie 1972, Bucureşti“. Unele teme sunt bogat reprezentate: Flori, Incendii, Loto, Peisaje. Iată şi categoriile care sunt ilustrate: Adas, Animale, Aniversări, Edificii, Expoziţii, Fabrici de Chibrituri - din Timişoara (înfiinţată în 1878), Bucureşti (1879), Brăila etc., Filme, Flacăra de chibrit, Jocuri de noroc, Lupoaica, Magazine (între ele „Bega“ din Timişoara), Maşini, Mica producţie casnică, Mobilier, Muzee, Navigaţie, Ocrotiţi vânatul, Pace, Păstrarea documentelor, Pescuit, Prelucrarea lemnului, Primul ajutor, Protecţia muncii, Reguli de circulaţie, Reviste („Femeia“), Revoluţia din Decembrie 1989, Sărbători de iarnă, Sport (Daciada etc.), Tainele viitorului, Turism, Vestigii arheologice, Zodii.
 Cele mai vechi cutii din colecţie sunt cele cu tricolorul. Doamna Momir are cca 900 de cutii de chibrituri româneşti, 400 maghiare, 200 din diverse ţări (ruseşti, sârbeşti, greceşti, cehe, slovace, germane, englezeşti, japoneze etc.). Ele sunt din lemn sau carton şi păstrate într-un album sau grupate pe ţări. În alte colecţii a văzut exemplare vechi din metal, cele asiatice fiind adevărate bijuterii.
Legături
Pe site-ul www.modoro.ro există şi o secţiune dedicată link-urilor pe această temă din străinătate. Doamna Momir corespondează deja cu alţi realizatori de site-uri: Mogens Langhoff Rasmussen (Danemarca), Hans Everink (Olanda), Dagfinn Refseth (Norvegia). Pe site-ul lui Hans Everink apar lucrări dedicate cutiilor româneşti - Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri (1900-1986), Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri pentru export, ambele scrise de Vasile D. Chiţac, Zundholfabrik TEMESVAR 1894-1915, de F. Kitzofer (1991), Katalog Rumänischer zundholzetiketten 1960-1968 etc., precum şi o colecţie de 24 de cutii româneşti din jurul anului 1950, unele cu îndemnuri mobilizatoare - „La luptă pentru lichidarea neştiinţei de carte“, „Pacea nu se aşteaptă, pacea se cucereşte“, „Trăiască 7 Noemvrie“,  „Trăiască 21 Decembrie, a 70-a aniversare a eliberatorului şi prietenului Poporului Român tov. Stalin“, „Trăiască a 30-a aniversare a partidului clasei muncitoare din ţara noastră, 1921-1951“, dar şi „Timişoara“, „Fabrica Timişoara“.
Piese româneşti se mai găsesc pe site-ul unui rus, Victor Raldugin, cu piese foarte interesante din perioadele 1920-1930 (Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia, 1922, Expoziţia de Mostre - septembrie 1921, imagine Ada-Kaleh) şi 1948-1953 („Trăiască prietenia româno-sovietică, 7 Noiembrie“).
 
 

De dragul filumeniei
„În urmă cu aproximativ un an şi jumătate, navigând pe Internet, am dat peste unele site-uri ce aveau teme legate de colecţii. Le-am tot vizitat, le-am tot admirat, până în-
tr-o zi când mi-a trecut prin minte, ca un fulger, ideea de a realiza un site despre colecţia mea. Cu atât mai mult cu cât la vremea aceea nu am găsit nici un site de colecţie cu o temă de acest gen“. Aşa a pornit de la o pasiune un alt mare hobby, care întâmpina un „mic impediment“: Dorotea Momir nu avea nici un fel de cunoştinţe de calculatoare, dar în schimb avea ambiţia de a realiza singură site-ul. Pentru început s-a înscris la un curs de web design, aici învăţând abecedarul limbajului cel mai des utilizat pentru crearea unui site - HTML. Cu perseverenţă, a exersat mult acasă, a mai descoperit nişte broşuri şi un manual despre limbajul HTML în imagini. A ajutat-o şi încurajat-o lectorul de la curs, doamna Teodora Frunză, iar ca lucrare de diplomă a realizat prima variantă a site-ului, complet alta decât cea actuală: după o săptămână de încercări site-ul cuprindea o pagină de imagini... Ulterior, de la colege de curs a aflat despre programul FrontPage, şi-a cumpărat broşura şi a trecut la studiul individual: „Încetul cu încetul, mi s-a conturat în minte felul în care aş dori să arate site-ul, şi am început să-l realizez pagină cu pagină, până am ajuns la forma lui actuală. O muncă titanică, zic eu, a fost şi scanarea şi prelucrarea cutiilor, etichetelor - pe parcurs am observat că multe din ele au defecte, pete, găuri, colţuri rupte, îndoite care nu arătau bine pe monitor. Aşa am ajuns la programul Adobe PhotoShop. Alt manual, alt studiu. Ore de lucru de Sisif, dar care au meritat, zic eu. Alte câteva luni, mi-a luat realizarea bazei de date, adică a imaginilor, şi aranjarea lor în pagină, pe teme, adică categorii, subcategorii.” De asemenea, a studiat materiale găsite pe Internet, pe care le-a utilizat pentru a realiza un timp de încărcare redus al site-ului, o navigare cât mai uşoară dintr-o pagină în alta. Prima versiune a site-ului a fost lansată anul acesta în data de 7 aprilie, cu un mic neajuns - cartea de oaspeţi nu era funcţională, şi în plus, au mai apărut mici deranjamente în vizualizarea grupelor. Cu ajutorul deţinătorului unei pagini de Internet, domnul Cristian Kovacs, lucrurile au progresat: „El m-a ajutat în intermedierea cumpărării de domeniu, în găsirea furnizorului de web hosting, de transpunere a paginii pe domeniul respectiv, şi în mod deosebit pentru promovarea ei“. Noua variantă a fost lansată pe 16 iunie. Ambiţiile nu se opresc însă aici, doamna Momir propunându-şi deja alte obiective: adăugarea de noi pagini, cu etichete şi cutii din alte ţări, retuşarea unor imagini, posibilitatea măririi imaginilor, variante şi în limbile maghiară şi engleză (limbă pe care nu o stăpâneşte prea bine, „dar voi găsi o soluţie şi pentru asta“, ne asigură), transformarea site-ului într-o pagină personală, care să cuprindă şi colecţiile de timbre, ilustrate, şerveţele,  pe teme religioase.
 
 

Curiozitate 
Doamna Momir a moştenit pasiunea colecţionării de la mama sa, Etelka Hamarits, care a crescut patru copii, din două căsătorii, acum ajunsă la venerabila vârstă de 88 ani - „E născută în Timişoara, în anul 1917, dar nici la această vârstă nu şi-a pierdut această plăcere, această sete de cunoaştere şi reflexul de a tăia articolele care o interesează“. O curiozitate care aminteşte de aceea a istoricului Neagu Djuvara, născut în 1916, care soarbe întotdeauna cuvintele invitatului său din emisiunea „Istorie polemică“. De profesie educatoare, doamna Hamarits a colecţionat mereu, în paralel cu fiica sa: cutii de chibrituri, timbre, şerveţele. De asemenea, are albume cu tăieturi din ziare, reviste, almanahuri, pe diverse domenii: familii regale (acum şi din „Agenda magazin“), temă în care este o enciclopedie vie, artişti, personalităţi, fapte ieşite din comun, tripleţi, cvadrupleţi, animale.
 

All contents copyright © 2000-2005. All rights reserved.