In memoriam Victor Gaga
l Placă de bronz pe faţada U.A.P. Timişoara
Dacă de memoria sa culturală şi afectivă ţine starea de bine a burgului, solidaritatea pe care breasla artiştilor plastici o dovedeşte în a păstra vie amintirea celor care, plecând la ceruri, au lăsat în urmă-le o operă şi-un model de a fi, e garantul continuităţii. Pe faţada Casei de creaţie a Uniunii Artiştilor Palstici, din Parcul Rozelor, va fi dezvelită o placă de bronz dedicată memoriei sculptorului Victor Gaga (1930-2005), „artist însemnat, care şi-a avut atelierul de creaţie timp de 47 de ani în imobilul ridicat în anii 1909-1910 de către Clubul de canotaj «Regatta». În două perioade, maestrul Gaga a îndeplinit şi funcţia de preşedinte al Filialei din Timişoara a U.A.P.“, a amintit dl Ioan Szekernyés, preşedintele filialei U.A.P. Timişoara. Evenimentul va avea loc în 9 decembrie, de la ora 14. Despre personalitatea şi opera sculptorului Victor Gaga va vorbi criticul şi istoricul de artă Ioan Iovan: „Oarecum neaşteptat, în preocuparea centrală a sculptorului a apărut sfera ca spaţialitate şi ca volumetrie, implicând sugestia perfecţiunii. Dar sensul ei important este altul, este cel dat de diadă ca structură arhetipală, ca formă primordială. Jumătatea sferei, întotdeauna una plină însoţită de una goală, avansează direcţia permanentă a unei simetrii absolute“, avea să noteze acesta în „Dicţionarul artiştilor contemporani din Banat“. Prin bunăvoinţa lui Lucian Ionică, directorul Studioului teritorial TVR, şi a realizatorilor Vasile Bog-dan şi Ionela Lupu, se vor prezenta secvenţe din filmele păstrate în filmoteca TVR, realizate cu ani în urmă în atelierul sculptorului.
 

Excalibur la Teatrul „Merlin“
l Festival internaţional pentru copii
Săptămâna ce vine va fi, pentru toţi copiii Timişoarei iubitori de teatru şi poveşti, un minunat cadou teatral. Cei mai mici spectatori se vor putea delecta, dimineţi la rând, cu producţiile înscrise în Festivalul Internaţional de Teatru pentru Copii Excalibur, eveniment  ce va avea ca loc de desfăşurare sediul din Bd. Tinereţii al Teatrului pentru Copii şi Tineri Merlin. Marţi, 13 decembrie, cu începere de la ora 11, aici se va juca „Vrăjitoarea“, un spectacol al Teatrului Tinerilor din Novi Sad (Serbia-Muntenegru), miercuri, 14 decembrie, urcă-n scenă, de la aceeaşi oră, Teatrul de Păpuşi „Prichindel“ din Alba Iulia, cu „Fetiţa cu chibrituri“. Joi, în 15, de la ora 11, Teatrul de Păpuşi Baia Mare prezintă „Jertfa lui Petre“, iar vineri, în 16 decembrie, tot de la 11, păpuşarii din Szeged (Ungaria) îl vor aduce copiilor timişoreni pe „Pit cel albastru“. Festivalul Internaţional Excalibur se va încheia sâmbătă, 17 decembrie, la ora 12, cu o nouă reprezentaţie cu „Treziţi-l pe Moş Crăciun“, cea mai recentă producţie a Teatrului „Merlin“.
 

Troi?? cu vioar?
l La mormântul lui George Enescu
De curând, a fost înălţată o troiţă - cu o vioară sculptată - la mormântul lui George Enescu din cimitirul Pere-Lachaise din Paris, prin strădania unei delegaţii a Fundaţiei române „George Pomuţ“ (organizaţie dedicată cinstirii eroilor români căzuţi la datorie în afara graniţelor ţării), condusă de preotul timişorean Stelian Borza, preşedintele fundaţiei. Eforturile sale au beneficiat de sprijinul Bisericii ortodoxe a românilor din Paris, condusă de preotul Constantin Târziu. În prezenţa unor oficialităţi franceze şi a zeci de români parizieni, slujba de sfinţire şi parastasul consacrat trecerii a 50 de ani de la moartea marelui compozitor român au avut loc la Biserica românească din str. Jean le Beauvais şi la mormântul artistului, unde s-a intonat, sub stindardul tricolor, imnul naţional al României. Delegaţia românească a depus coroane de flori la mormântul lui Constantin Brâncuşi din cimitirul Montparnasse, la statuia lui Eminescu de lângă Biserica românească având hramul Sfinţii Arhangheli Mihai, Gavriil şi Rafail. Momentelor de reculegere la mormintele lui Mircea Eiade, Emil Cioran şi Eugene Ionesco le-au urmat rugăciuni pentru unitate creştină la mănăstirea catolică Heiligenkreutz - Austria, la biserica protestantă din St. Gallen - Elveţia, la biserica din Colombey les deux Eglises, satul lui Charles de  Gaulle. La Paris, părintele Borza a botezat un nou-născut, grav bolnav, la rugăminţile părinţilor români plecaţi de şase ani din ţară. Delegaţia a donat cărţi bisericeşti şi laice Bibliotecii Bisericii românilor din Paris, a precizat scriitorul Ioan Crăciun Petrişan.
 

„Negu??torul din Vene?ia“ 
l La pachet… 3 în 1
Ideea domnului Sabin Popescu de a-l… vinde pe William Shakespeare la pachet „3 în 1“ îl recomandă pe regizorul timi-şorean drept un bun neguţător în interesul publicului. Aşa se face că, dacă mergeţi la Agenţia Teatrului Naţional Timişoara şi plătiţi 10 RON, primiţi pe loc un bilet la spectacolul cu piesa „Neguţătorul din Veneţia“ de sâmbătă, 17 decembrie, de la ora 19, în sala mare a T.N.T. (cu Vladimir Jurăscu cap de afiş), un bilet la Cinema Timiş pentru duminică, 18 decembrie, de la ora 18,30, la ecranizarea aceleiaşi piese, cu Al Pacino în rolul principal, şi volumul omonim, apărut la Editura Pandora. Parteneri în această ofertă sunt Teatrul Naţional Timişoara, Româniafilm - Sucursala Timiş şi Librăria Humanitas - Joc Secund. Oferta este, însă, limitată la 500 de pachete. „Sigur că este o premieră pentru Timişoara, dar asta şi pentru că o astfel de coincidenţă a evenimentelor nu s-a mai întâmplat şi mă bucur că am găsit calea de a o exploata în beneficiul publicului, graţie înţelegerii partenerilor noştri. Mai pot să vă spun că spectatorii care vor accepta invitaţia noastră vor descoperi o distribuţie mult schimbată cu, spre pildă, Dukász Péter în locul regretatului actor Daniel Petrescu şi cu o mare vedetă a Timişoarei, actorul Traian Buzoianu“, ne-a declarat regizorul Sabin Popescu.
 

Acas?…
l La Triade
Susţinerea efectivă, energică şi generoasă a tinerilor creatori este o temă majoră a Fundaţiei Interart Triade, iar Concursul de pictură cu genericul „Acasă“ reprezintă unul dintre cele mai coerente proiecte de lansare a artiştilor generaţiei de astăzi pe orbita atenţiei publice şi a criticii de specialitate. Vernisajul expoziţiei rezultate din competiţia dotată cu Premiul absolvenţilor pe anul 2005, decernat de fundaţia menţionată, va avea loc duminică, 11 decembrie, de la ora 11, la Casa Triade. Juriul de specialitate va decide laureaţii, valoarea totală a celor trei premii fiind de 3 000 RON.  Curatorul expoziţiei de uleiuri pe pânză cu tema Acasă este dr. Dana Acea, lector la Facultatea de Arte Plastice. 
Expoziţia va putea fi vizitată până în 7 ianuarie 2006, iar lucrarea distinsă cu Premiul I (în valoare de 1 500 RON) va intra în colecţia de artă contemporană a Galeriei Triade.
 

Salonul Anual 
l De Artă Plastică
Salonul Anual de Artă Plastică al creatorilor care nu sunt membri ai Uniunii Artiştilor Plastici a ajuns ieri la etapa rotundă a 40 de ediţii. Moment de bilanţ pentru mişcarea plastică de amatori din oraş şi judeţ, expoziţia este găzduită în această perioadă de Sala de marmură a Muzeului Banatului, dimpreună cu duplexul expoziţional semnat de Alfred Hamm (Făget) - „Lumini şi culori“ şi  Gheorghe Creţu (Teremia Mare) - „Forme de vis“. În premieră, la Salonul Anual de Artă Plastică s-au decernat trofee şi diplome; au fost recompensaţi cu Opera Omnia Alfons Vezoc, Panait Stănescu Bellu şi Sofia Dorogostaisky, Ioan Crişan a fost premiat pentru Lucrarea Anului 2005, Robert Patera Trebor a fost distins drept Artistul Plastic al Anului 2005, iar Claudia Borţun a obţinut trofeul Pariu cu viitorul.
 

Inaugurare
l Muzeul din Cenad
Cu prilejul aniversării a doi ani de la înfiinţarea Asociaţiei Concordia din Cenad, „Casa germană“ din această localitate bănăţeană a găzduit recent o serie de manifestări culturale organizate de asociaţia sărbătorită, cu sprijinul Consiliul Local şi al Primăriei Cenad. Un moment foarte important pentru viaţa culturală a comunei 
l-a constituit, evident, şi inaugurarea muzeului localităţii. Amenajarea şi pregătirea (deocamdată, a) celor trei săli a început încă de anul trecut şi s-a efectuat cu sprijinul şi sub îndrumarea directă unui grup de istorici, muzeografi şi etnologi din Timişoara şi Bucureşti. Majoritatea celor peste 200 de exponate provin din donaţii ale cenăzenilor şi acoperă istoria zbuciumată a vechii urbs Morisena, cândva capitală a Banatului, respectiv, a Cenadului de astăzi, de la epoca neolitică şi până la instaurarea comunismului. 
D. B.
 
 

Concurs
l De programe TVR
Până în 28 decembrie, Televiziunea Română mai primeşte înscrieri la concursul de formate TV pentru grila de programe ce se va lansa în martie 2006. Deschisă atât caselor de producţie, cât şi producătorilor independenţi şi angajaţilor TVR, competiţia se referă la programe dintre cele mai diverse: divertisment, documentar istoric, magazin TVR 50, magazin de ştiinţă, emisiune moto/auto, emisiune pentru copii/tineret, life-style, emisiune de autopromovare, emisiune de cultură. Candidaţii trebuie să trimită un proiect de emisiune, specificând genul ales, însoţit obligatoriu de formularul de înscriere ce se poate descărca de pe site-ul www.tvr.ro. Proiectele se depun, în plic închis, la Registratura TVR, str E. Pangrati nr. 8-10, Bucureşti. Informaţii suplimentare - la telefon 021/3199 008.
 
 

Ultimul mesaj al cosmonautului c?tre femeia pe care a iubit-o...
l Premieră la Teatrul German din Timişoara, cu o secvenţă din lumea în care trăim
Teatrul German de Stat Timişoara invită publicul la  cea de-a doua montare a stagiunii 2005/2006: „Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o odată în fosta Uniune Sovietică“ de David Greig, versiunea germană a Barbarei Christ. Din distribuţie fac parte Ida Jarcsek-Gaza, Georg Peetz, Ioana Iacob, Rareş Hontzu, Colin Buzoianu, Radu Miodrag Vulpe, Ionuţ Dorobanţu; videoproiecţii - Andrei Rusan, muzica -  Ionuţ Dorobanţu, scenografia - Bianca Predoi. Regia poartă semnătura tânărului actor Alexandru Mihăescu. „«Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iu-bit-o odată în fosta Uniune Sovietică» este o poveste despre singurătate. Pe pământ şi în cosmos. O poveste din care nu lipsesc navele spaţiale, cosmonauţii şi cercetătorii de OZN-uri. Personajele lui Greig - dramaturg din Edinburgh născut în 1969 - interacţionează şi totuşi lasă impresia că se află la ani lumină depărtare unul de celălalt. Ele ratează în permanenţă şansele care li se oferă pentru a-şi schimba viaţa, pentru a accepta circumstanţe, pentru a răspunde de propria existenţă şi, poate, pentru a deveni fericiţi. Singurii care ar putea da un sens acestor poveşti sunt cosmonauţii. Însă ei au pierdut contactul cu Pământul“, explică secretarul literar Lucian Văşăndan. „«Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o odată în fosta Uniune Sovietică» surprinde o secvenţă din lumea în care trăim şi o plasează în labirintul comunicării, sub unghiul subiectiv a doi cosmonauţi uitaţi în spaţiu”, crede autorul montării. „O elegie despre depărtare în apropiere, care aminteşte de povestirile melancolice ale lui Ray Bradbury şi de «Space Oddity» a lui David Bowie” sau „O meditaţie poetică despre dificultatea comunicării în era satului global, a Internetului şi a sateliţilor”, spun criticii. Premiera spectacolului va avea loc  vineri, 16 decembrie, de la ora 19. 
Spectacolul se traduce la cască în limba română. Alături de spectacolele „Chip de foc” şi „Stones”, noua montare se încadrează în programul Teatrului German de Stat Timişoara de promovare a dramaturgiei contemporane.
 

din presa vremii
acum... 100 ani
„Revista română umoristică «Nueluşa». În editura «Luceafărului» din Budapesta va apare de la 1 ianuarie 1906 revista română umoristică «Nueluşa» ilustrată în colori“. (Drapelul din 15 decembrie 1905).
„Reciţa - comună mare. Reprezentata comunei Reciţa-montană a hotărât în adunarea sa din urmă să ridice comuna la gradul de comună mare“. (Drapelul din 17 decembrie 1905).
 

75 ani
„10 Decembrie la Timişoara. Ziua comemorării începutului mişcărilor studenţeşti, la Timişoara, a trecut în perfectă linişte. Studenţii de la Politehnica au participat la un serviciu divin, oficiat în Catedrala ortodoxă din Timişoara-Fabric... În corpore s-au îndreptat apoi spre Cămin, unde a avut loc o masă comună. La ora 4 p.m. s-a organizat un festival în amfiteatrul pavilionului nou“. (Voinţa Banatului din 14 decembrie 1930). 
 

50 ani
„Noul magazin «Electrotehnica». De câteva zile locuitorii oraşului urmăresc cu interes lucrările de amenajare a magazinului din Bul. 3 Decembrie, la care contribuie Combinatul industriei locale Timişoara, Energoconstrucţia, Întreprinderea Electrobanat etc. Astăzi noul magazin modern electrotehnic va deschide larg uşa cumpărătorilor. El va funcţiona ca o filială a magazinului «Electrotehnica» din Capitală“. (Drapelul Roşu din 11 decembrie 1955).
 

25 ani
„Premieră tehnică. La uzina «Electromotor» din Timişoara au loc în aceste zile pregătiri în vederea lansării în fabricaţie de serie a unui ingenios agregat conceput - pentru prima dată în ţară - la Institutul de sudură şi încercări de materiale Timişoara... instalaţia multifuncţională de tăiere şi sudare cu plasmă“. (Drapelul Roşu din 11 decembrie 1980).
 

5 ani
„Cinci stele. Pentru Timişoara. Prin programul «Oraşe de cinci stele», iniţiat de Ambasada S.U.A. în România şi U.S.A.I.D. şi derulat prin IRIS Center România, pe parcursul a şase luni, 29 de oraşe au fost monitorizate în vederea îndeplinirii unor condiţii care vizează reducerea simţitoare a birocraţiei şi, implicit, asigurarea unui mediu de afaceri atractiv. În cadrul acestei competiţii, doar două oraşe - Timişoara şi Giurgiu - s-au încadrat cu succes în program. Festivitatea de acordare a distincţiei «Oraşe cu cinci stele» va avea loc marţi, 19 decembrie, ora 11, la Centrul Cultural American din Bucureşti“. (Agenda din 16 decembrie 2000).
„Aniversare. În SF-ul timişorean. Pentru o zonă cu totul special a lumii literare acest sfârşit de săptămână este... istoric: anticipaţia timişoreană sărbătoreşte 20 de ani de la înfiinţarea cenaclului SF „Helion“. (Agenda din 16 decembrie 2000).
 

All contents copyright © 2000-2005. All rights reserved.